Vecina-mi puse o-ntrebare,
Cam curioasă cum e ea,
Acum un ceas, referitoare
La ce se-ntâmplă-n curtea mea ;

Noi stăm afară din oraș
Și-avem și câteva găini
Și-un foarte tare, nărăvaș
Cocoș, de-i scoală pe vecini,

Dar ea, naivă se vedea,
(Școlită bine-n orice caz)
Însă idee nu avea,
Prilej să fac un pic de haz,

Așa că eu, i-am explicat
Despre cocoșul sus-numit,
Că-i communist și…înfocat,
Ce încă nu s-a convertit :

E roșu foc, deci la culoare,
Arată că-i ilegalist,
Iar după pintenii ce-i are,
Se vede clar că-i…stalinist,

De cum se scoală, pe-noptat,
El mi le “cântă” pe moțate,
De știu precis cin’ n-a ouat,
Că-i turnător de calitate,

Iar peste zi, de ciuf le ia,
Le calcă bine în picioare...
(Dar chiar atunci el performa
Actul acesta…cu ardoare!!!)

“Ce vremuri bune-au fost cândva !”
Zise vecina cu-n oftat,
“Când soțul meu și el…călca…
Acuma este…democrat !”

Valeriu Cercel