Priveste-ma, Fericire:
In mine curg rauri de munte
Si toate se strang sub pleoapa.
In palmele mele bat clopotele
Ultimilor mangaieri,
Sub unghiile mele s-a strans cerneala
Tuturor tristetilor,
Picioarele mele au prin radacini
In stanca lui prometeu.

Priveste-ma, Fericire:
Pe buzele mele a poposit sarea
Vanturilor din panzele corabiilor,
Degetele mele s-au chircit
Pe carbunele cu care te-am desenat,
In inima mea si-a facut cuib
Un albatros care, intre timp,
A trebuit sa moara.

Priveste-ma, Fericire: nu-i asa
Ca te-ai razgandit?