Din lipsă de spațiu îmi închiriez sufletul cu ora
tuturor celor care nu fumează nu beau nu caută nu
există o singură condiție fără de care el nu se va
vrea închiriat nici măcar pentru o clipă de cer sau de
soare încărcat și dumnealui de prea mulți doar
din când în când pe același motiv de lipsă

nu am timp să mă cert ia-mă așa cum sunt numai azi
îți cer doar credință și o fracțiune de lacrimă
partea din spate oricum nu se vede și nici nu
i se va simți lipsa printr-atâta înghesuială
e coada sentimentelor chiriașe până și ele drăguțele
e prea greu e prea mult e prea devreme
să ne certăm prețul nu-i mare
iar confortul sporit

de prea multă închiriere mi se va termina sufletul
oricum am făcut destui bani să îmi cumpăr unul nou
contează doar clipa în care am să le înlocuiesc numai
atunci va trebui să plătesc chirie unei inimi
care nu bea nu fumează nu întreabă nu
caută una mai bună și mai frumoasă
ce nu mă va ucide atunci când o voi părăsi
pentru a-mi închiria noul suflet
doar pe motive de lipsă de spațiu