Din cruce-i desprinsă
o mână-n lumină
ce-arată tăcerea
de care
cu fric'ai fugit.
Privești tot la altul
de parcă destinul
ti-ar da
numai cartea
ce-ți place s-o știi.
Te uită-n oglindă,
citește-ți trecutul
și cere-I să-ți ierte
păcatul ce-apasă
pe umerii-I grei.
In tine e cerul,
privirea și harul,
vorbește
și-aprinde-ți
lumina din vine.