drepți! îmi strigă verbul crăcănat
hai! ai stat destul sub masă și sub pat

s-a umplut lumea răcanilor de glume
îngerii au cununii postume

eu mă simt ca ochiul încă nepictat
răsturnări de creier deportat

învelit în ceață ca o criptă
perpelesc în unghii gura friptă

tai felii cățeii unui usturoi
nu am măduvă în oase am noroi

coafura sfintei împletite
stinge voma candelei coclite

cu o țeavă scoasă printre cărți
trec tanchiștii templelor de hoți

pe ghiulea pozând electoral
intendentul râde a măgar

are-n spate un baston de orb
și în spatele bastonului un corb

tremură geamurile tremură casele –
ninge sau îmi curg oasele?

sub perdea fără perdea lampa
își unduie șoldurile – vampa!

luna-lamă taie gratii la cușcă
verbul fumegă mut a pușcă