incognito printre lumini
cu gust acaju,
acelasi la rasarit si apus
la noapte si zi la alb si negru
fireste absurd, real si fantastic
martor ecourilor proprii
electric imbratisat de pulsul
ce toarce
iluzia in rotocoale de dor
inima curgere mai mult decat rost
trezindu-se singur dar multiplu imbaiat
in miliardele sale explozii
ce-i arata si-i deschid tremurul
in lotusi ce simt
mai perfect decat trezirea gand
din miezul de sambure
cernut la-nceput din fluturi de viata
licurici in propria-i rastignire luminata

miroase a zana ce vine
sa-si culce primulele-n trupuri
degraba albite de vant
mai liber decat propriul sau cuvant
ce era la-nceputuri

incognito intre inimi si gand ...