Despărțire

M-am uitat în ochii ei
Drept, țintă,
I-am spus verde, apăsat:
- Ca să știi, șeră cucoană,
Am plecat.

Nu sunt vorbe de-mpăcare,
Nu-i nimic de regretat,
Mi-au umbrela și paltonul
Și, cucoană,
Te-am lăsat.

Nu ești singura femeie,
Nu sunt singurul bărbat,
Trag zăvorul după mine;
Madmoazelă,
Te-am lăsat.

Iau tramvaiul pân-la prima
Și cobor cu pas săltat.
Pentru că, dragă cucoană,
Vreau să știi că
Am plecat.

Lacrimile nu-și au rostul
Nici privirea de-nceput
Ce te face ca să semeni
Cu-n vițel
Abea născut.

Și rămâi, dragă patroană,
Sănătoasă ca acum.
Asta-i tot, simplă franțuză,
N-am nimic.
Ca să-ți mai spun.

Între noi, până acuma,
Ce a fost mai merveioz,
Tot se duse înspre vale.
C-o culoare
De moloz.

Scot melonul de pe țeastă
Și m-aplec cu bustul drept.
Nu în semn de împăcare,
Ci mă ține
Un junghi-n piept.

Dar durerea m-a lăsat.
De mirare-s tre uimit.
Salt umbrela și valiza
Și, cucoană,
M-am topit.