Cad ingeri in bratele mele pline de pacate,
Am mainile patate de sangele lor...
Iarta-ma Doamne, dar nu-i pot lasa din brate.
Se prabusesc grinzile cerului,
Cad pietre din stele...in mainile mele mici,
De muritor... si ma sufoca norii
Ce s-au coborat pe pamant.
Vad chipul tau...in orice inger,
Simt caldura ta...in orice adiere de aripi,
Aud vocea ta...in soapta, in orice zgomot de inimi
Ce-mi mangaie urechile, si-mi leagana sufletul.
Asa ca...as fugi in Rai...
Unde stiu ca ma astepti,
Dar drumul e lung si picioarele...
Doamne...picioarele parca ma trag in pamant.
Cine ar vrea sa ma ingroape alaturi de pacatosi?
Eu nu am nici o vina, decat una...
Pe care mi-ai dat-o tot Tu , Doamne :
Viata, in care l-am cunoscut pe el
El, la care nu am voie sa ridic ochii sa privesc,
Sau sa-mi alin palmele pe chipul lui,
Sa-l strang langa trupul meu, cu toata puterea...
Dar nu e al meu...si...
Eu nu-l iubesc...doar inima din mine.