LAUDA OMULUI

Nichita Stănescu


Din punctul de vedere-al copacilor,
soarele-i o dungă de căldură,
oamenii - o emoție copleșitoare...
Ei sînt niște fructe plimbătoare,
ale unui pom cu mult mai mare.

Din punctul de vedere-al pietrelor,
soarele-i o piatră căzătoare,
oameni-s o lină apăsare...
Sînt mișcare adăugată la mișcare,
și lumina ce-o zărești, din soare.

Din punctul de vedere-al aerului,
soarele-i un aer plin de păsări,
aripă în aripă zbătînd.
Oamenii sînt păsări nemaiîntîlnite,
cu aripile crescute înlăuntru,
care bat, plutind, planînd,
într-un aer mai curat – care e cuvîntul!