transfigurare, reținere de flori și pupile
care mă treceau prin trupuri ca distanțe
apropiate ca balsamuri ce topesc tristețe...
artera uriașă si stelară devenise a inimii mele,
dimineață parcul,dulce minunată profeție
alături de-o urare,un cânt ca de la soare
rază aruncată în destinul nostru verde...
seara recunoaștere de căi și drumuri,unde
de aceeași rezonanță pe scări mai timide
întâlnesc tinere speranțe Adela și Dan,tinerețe...
mai plin de tine încărcat sunt,unică iubire.
adia zefirul și dulcele tău gust Andia,desfătare.
ploaia trece de-a curmezișul,în 2 inimi fericire.