Cat lumea dintre noi ne striga
printre valuri cu pasii rupti
in zdrentuite frunze intinse,
cand dinspre cer cad vise catre caii
care pier pe mare in culoarea albastru.
Cand strazile uscate dupa ploaie,
se infig in pietrele de cenusa.
Salbatice pasari potrivite in silabe,
se-nalta ca sa zboare printre vise,
in care uneori ne regasim nesiguri
cu palmele murdare peste luna.
Cat lumea dintre noi ne striga printre
valuri.