dintotdeauna pana azi timpul a trecut pe langa mine ca vantul pe langa plopi,frunze,ramuri...toate,toate vopsite frumos, in diferite si inimaginabile culori.Dar astazi...ceva s-a intamplat.Ceva nostradamic, daca as putea spune asa.astazi am aflat ca mai marii nostrii prezicatori ne-au avertizat dintotdeauna pana azi ca timpul trece pe langa noi , pe langa plopi,frunze, ramuri subrede, firave.O idee mi-a strafulgerat intunericul constientei, o imagine.De as putea sa fiu in afra timpului...sa carpesc realitatea cum carpeste bunica vechii pantalonasi.D ce nu vrea nimeni sa inteleaga ca stramosii nostrii,atlanticii, au dorit sa ne avertizeze.Nimeni nu vede sau vede si se face ca nu intelege sau pur si simplu spune:"ce pot eu singur sa fac?".Cum poti sa traiesti cand esti constient si parca simti taisul rece si insangerat al sfarsitului masurandu-te din cap si pana in picioare?Lumea nu vede, nu aude, nu simte,nu vrea sa simta, nu vrea sa vada,sa creada.Vant,plopi,frunze,ramuri,valuri,nemarginit,ruginit....