eu nu primesc niciodată flori în dar
primesc în schimb vorbe și atitudini bizare

mă las în silă de cafeaua mea
saliva-mi miroase-a durere amară
buzele mele sunt stâncă prea dură
privirea mi-o pironește cineva de geam
o strânge acolo cu rană cu tot
nu mă mai pot mișca, mă sting

e cineva lângă mine
și parcă îmi spune ceva
încă nu trăiesc