Sunt trist disperat si ma doare
Ca lumea in jur s a oprit,
Nu pot sa raman fara suflet,
E viata un chin si a murit.
De ce lasi tu vantul sa ti fure
Si umbra si ochii deschisi ?
Sunt trist disperat si ma doare,
Sunt nimeni aici si am venit
Sa vad cum ma urca lumina
Spre albul zenit si afarsit,
Sa simt clipa n care doar fumul
Pribeag hoinareste n simtiri.
De ce timpul e cel ce ti spune
Sa faci si sa dregi cum vrea el ?
Cum poate ea pura sa ti duca
Privirea spre cruntul blestem ?
De ce nu ramai tu cu mine,
Tu viata sculptata n priviri ?
Cum poti sa ti bati joc tu de mine,
Cand prieten m ai luat din simtiri ?
De ce nu ma lasi sa fiu singur,
Sa merg spre albastru nfinit.
Cum poti tu si usa din suflet,
Cu lacat si spini sa mi inchizi ?
Priveste spre mine si uita
Durerea din sufletul tau,
Sclipirea din inima ti spune
Ca timpu i pierdut nu i al tau !
Mai lasa tu aripa noptii
De foc invatata sa zboare
Spre gheata salbateca n care
Lacas tu de cult ti ai creeat !
Sa ti dea din putere ai divina
Speranta si vis ...ai trait !?