Sunt iarba toamnei


Sunt iarba toamnei, si iarna e pe drum,
N-astepta primavara n-o sa mai rasar.
Sunt visul diminetii ce-a trecut
N-astepta noaptea,
In somn nu m-oi ivi,
Sunt curcubeu pe ceruri
N-astepta ploile
pe o margine de timp
Unind cerul si pamintul
N-o să-ți mai apar
La început am fost un izvor
Dar am secat
Zadarnic aștepți în vreme
Nu voi mai izvorî.
Sunt printre nimicuri un nimic
Nu stiu ce sunt
Sau poate nici
Nu sunt.