Să cadă cerurile pe pământ,
Pământul să se fărâmițeze
Ființele să dispară sucombând,
Moartea un zâmbet să schițeze.

După ce Pământul va fi pulbere
Vom păși pe negrul pergament
Înfrățiți precum doua fulgere,
Îmbrățișați într-un sentiment
Mai prețios decât ale Universului comori,
Ce ne va purta cu aripi nevăzute
În neant pentru a apride noi Sori.

Două suflete de iubire contopite,
Prin dragoste deveniți nemuritori,
Deschidem porțile de jad ale eternității
Întoarcem clepsidra, căci suntem Creatori-
Inaugurând noua lume, lumea duplicității.