Adie cu demoni
cuburi de sare dizolvă
lumea spectrală
în care chipuri de lut
și-au aruncat amorfa.
Mă dăruiesc goală... apei...
tremurând ca o fecioară
la prima atingere febrilă.
În umbra lunii
parul ud îmi curge lung... pe spate...
mă întind pe nisip
sărutând vântul ce poartă durere
pe drumuri pustii...
si... îl văd pe Dali mixând nisip
în palma-i de sticlă
muribund...incepe să-mi picteze
sânul drept,
îmi spune că miros a mare...
lacrimi curg din ochii lui pe
trupul meu
blestemând clepsidra falsă.
Pe malul singuratic
scrumul vieții din noi
se odihnește in nisip
ca două monede pierdute.

știi...în clepsidră curge numai
otravă curată
¿secundele? la AMANET.