mai devreme sau mai târziu
te trezești într-o cameră înaltă

îți tremură în mâini
singurătatea ceașca liniștea gratii vărgate
târăsc insomnii îngenunchiându-le lângă pat cu genunchii
zdreliți

locuiești într-un suflet descheiat
la nasturi din mers
femeile și-au strâns coapsele inelele visele pantofii
fierbințeala din fotolii ochii
din oglindă
și-au luat cuțitele hârtiile palmele și-au
plecat
una câte una

îți simt cicatricile
amintiri pipăind pereții
tu vezi cuvintele ciudate tu
auzipraful drumurile zorii roșii
abur fin scârțâie sub
umbra minții tale
cauți și
nu ești pe nicio foaie

unde să fie mașa
s-a răcit ceaiul
îți apăs pleoapele
să nu-ți mai danseze viața pe tavan
în picioarele goale

las ușa deschisă și motorul pornit


desert rose