Azi în oraș s-a deschis un hotel
patronul lui a vorbit despre tine la cina festivă

de la el am primit în dar un stilou de lux
acum îți scriu o scrisoare cu stiloul acesta:
dragă eternitate mă gândesc la tine
la nopțile petrecute împreună în pântec

Pe tine te-am căutat în fiece moleculă de apă
dar n-am văzut decât spinarea de oțel a rechinului
Pereții casei mele sunt făcuți
din coajă de pâine neagră
stau uneori și mă uit cum se umflă bobocul
de trandafir

Mă rog seară de seară
pentru surorile tale mamifere
aștept să le cadă colții fraților tăi carnivori
odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni

Cred în tine dragă eternitate
dar nu cred în urma lăsată de stilou
pe hârtie
din gură îmi ies frunze galbene