în fiecare seară Iisus
lua cina cea de taină
în lacrima mamei mele

n-a știut niciodată
ce sărbătoare mare
i se făcea
în stropul acela mic
de fericire

doar genunchii ei
se adânceau tot mai mult
în bronzul clopotului
de la mitropolie
făcându-l să cânte
tot mai duios
tot mai departe