Alungat de tornada facturilor din jungla sufrageriei,
Unde hrăneam cu cifre buricele degetelor
Și ficusul pălmuia perdeaua,
Nu mai îndur să văd suferința;
Pătrund în bucătărie, sanctuarul miresmelor.
Gâtlej de pasăre, sună țipătul ușii.
Respir ca un pom scuturat în septembrie.
Ceapa tocată mărunt se uită cu jenă
În ochii înlăcrimați ai strugurilor;
Regretă destăinuirile involuntare ale pizmei
Cu care o însoțește ardeiul iute,
Dar nu se poate abține- are scuipat la limbă.
Sunt la capătul călătoriei.
Aici, în emisfera nordică a locuinței,
S-a auto-exilat soția mea.
Îmi cunoaște adevăratele limite-
Plusul și minusul foamei.
Între ecuatorul aragazului și frigiderul polar,
Mă întâmpină cu pâine și sare pe masă.
Importa(n)te, piperul și foile de dafin sunt sobre.
Prefer dimineața cafeaua,
La prânz și la cină mâncarea gătită.
Certurile se consumă reci.