Timpul făra stăpân

Au încolțit simțurile
când au plesnit semințele în piramide
peste care a trecut râul cu ancoră cu tot
și-am părăsit timpul fără stăpân
unde făceam milioane de pași
la întâmplare,
cumpărând flori frumoase
ca după război.
Știi - un fir de nădejde
făcut numai pentru tine
cuprinde dintru început
adăpostul zeilor
care-și târăsc copilaria
nevârstnică în doruri.
Pentru noi melcul
își ronțăie cochilia
în două schituri violete
- prin una iese fumul dinspre cer -
prin cealaltă - tristețile-n goană
după un popas alunecos.