E un leagăn undeva


Ai ascuns scara pe care
am înfășurat iertările,
și ai zidit-o cărămidă cu cărămidă
să nu treacă lacrima prin ea
ca un cal orbecăind prin noapte.
Te-ai pornit apoi să cercetezi misterul
unde și când se jertfește iubirea.
Cât de simplu se rostește un cuvânt!
Cât de repede se găsește înțelesul!
Dă-mi fără plată formula magică
a viitorului!
E un leagăn oprit undeva
în închipuirea mea.
Nu uita clipa când ți-am dăruit pasul de existență
deși în calendar era interzisă.
A căzut cortina deja
peste singurul orologiu vândut pe pamânt
care-și lasă amprenta pe umerii tăi.