Vreau ca la tine in suflet s-ajung
In acele gradini suspendate,
Minunate sunt gardurile cand le ating,
Dar portile raman ferecate.
Increderea-i cheia pe care as vrea sa mi-o dai,
Caci numai cu ea se deschide,
Poarta sperantei sufletului tau
Si taina ce o porti in tine.
Tacit ma rog...cu gandul ma cert,
Speranta-mi revine din nou...si ma iert,
Imboldit de dorinta...eu plec,
La afeliu...pe tine te astept.