un trandafir și-un dor, în noapte am simțit
petale parfumate mă mângâiau confuze.
o voce tremurândă și tandră mi-a șoptit
în timp ce roua-n noapte îmi picura pe buze.

spunea că din iubire - legenda-i și poveste
ce stă ca să înceapă în noaptea cea fierbinte.
iar trandafirul meu, de-acum femeie este
și eu, un lac de apă - și-un vid total în minte.

cu pielea aromată și cu mișcări domoale
focul iubirii veșnic în mine l-a aprins.
și-o noapte-a curs iubirea ca vinul în pahare
iar zorii ne stârneau dorinți de necuprins.

și sărutându-i ochii în calda îmbrățișare
promite că se-ntoarce la noapte iar la mine.
apoi în toată viata și-n viața următoare.
eu simt în mine dorul și cât îmi e de bine.