motto:
Existența nu-i un basm, ci o realitate crudă, pe care trebuie să ne-o asumăm până la capăt. Nu accept, în acest sens, ideea de a trăi poetic. Poezia este însăși lupta cu existența. Existența e existență, e sânge și carne, e trăire, gând, suferință. Avem fiecare un anumit caracter. Anumite limite. Pe care nu le putem depăși nici prin cultură, nici prin credință, nici prin poezie. Aceste limite trebuie să le sondăm în inconștientul nostru. Din ele se va naște adevărata artă.
Nichita Danilov, Capete de rând



înainte să deschidem ochii și gura
să ne fie rușine

o zi

să punem lacăt ipocriziei
să încuiem toate nimicniciile
una după alta
așa cum se duc toate vechiturile
în pivniță

nu aruncăm nu nu aruncăm nimic
în afara noastră
le păstrăm
sunt bunele noastre posesiuni
și veșnice
indiferent de molii șoareci mucegai

sunt bucățile mari de viață
pe care nici furia nu le spulberă
nu ne mai sunt de folos
dar cu ce orgoliu ni le strângem
în colecția de nebunie

în fond nimic nu ne oprește
să distrugem încet-încet
fiecare bun din noi din celălalt
ce mai contează tot putrezi vom fi

de ce să nu începem de acum?