Nu te-am jucat la cărți, nici din cuvinte
În zaruri n-ai picat, nici în ghioc;
N-am tras cu buza încă niciun smoc
Din părul tău ce-ți fuge pe veșminte,
Aș da să te culeg din siminoc,
În timp ce sorbi polen și daruri sfinte
Lăsate-n flori de soarele fierbinte
Ce ne-amăgi c-o rază de noroc,
Dar mă trădezi, împinsă de iluzii
Ori grabnic plictisită de ședere,
Stricându-mi pregătitele aluzii,
Și-abia când scazi, pierdută din vedere,
Aleg cărarea ultimei confuzii:
Te voi iubi, mai bine, în tăcere!