focul agnic împrăștie deasupra meridianului
funinginea ultimei reîncarnări
albastru
roșietic / valul de spumă
dilată incubus-ul triunghiului tău
ca o pupilă nepregătită să vadă lumina
încleștat
oul zeiței / Kundalini
fecundează în solzii șarpelui
păcatele celor 7 continente

pe strada 69 trece întreagă
nu poate să nu mă întâlnească din nou
și-mi face semn să caut
sub fustele amestecate cu iarba
încă o oră potrivită / nu
mă sperii
de parfumul ei
cu miros de secole decojite

sunt nou-născutul aceluiași păcat
întreg sunt al iluziei
aștept să îmi învie amintirea femeii
îngropate în karma sângerărilor repetate

număr fără frică
frunzele copacului
și las Iluminaților plăcerea cupei graalice
eu altar n-am putut
eu rău n-am putut
eu lumină n-am putut

Swadistana mea
zeița femeii planetă
învață-mă descoperirile tale