deasupra cimitirelor lumii
astăzi se deschide lumina
stau la masă cu toți cei plecați
pâinea mi-o împart cu ei și cuvântul de asemenea

oriunde plec ei vin după mine
în șiruri lungi care urcă până înspre lună departe
eu sunt încă tânără încă vie
numai bună să îi port prin viață la pas

privesc munții cei înalți de acasă
nimic nu mai există pentru mine acolo
nimic
totul e aici bine închis în pumnul meu stâng
îl deschid
și din el se revarsă deodată peste lume
o
uluitoare
lumină


photo by Paiu Constantin


asculta poezia in lectura autoarei