pe la șase dimineața trebuia să fim
toți prezenți în curtea școlii cu niște găletuțe,
unii le aveau noi, dar nu asta era problema,
partidul ne chema în ajutor,
mergeam la practică,eram aliniați în careu, se strigau nume, se puneau absențe...

oamenii școlii pe atunci nu aveau vină,
"conducerea" era cuvântul cel mai drag...

și noi... cei de-a 5-a, când eram duși în livadă, când pe câmp la
porumb, când la roșii,
a... unul dintre colegi a nimerit-o cu o roșie
pe dirigintă, culegeam mai bine ca soldații
și mai veseli,

să nu uit de autobuzul în care intra tot praful
peste fețele noastre inocente și fericite,
că se cântau manelele vremii,
de găletușele care se întorceau pline,
de șefa de clasă care începea să-mi pară drăguță
și de colega mea de bancă, da, de ea,
pentru că avea o mașină de făcut cuvinte
încântătoare.