Ne mor părinții. Și bunicii mor.
Iar noi, împuținați, ne-uscăm de dor
Și-n urmă-ne privim cu nostalgia
celor ce-și văd pierind copilăria.

De ce ne-adulmecă moartea oriunde ne-am ascunde?
Fior de gheață veșted în sânge ne pătrunde.
Aștept încă acel nemuritor s-arate umbra surâsului său
când Domnul va voi să-ndrepte ce-acum ne pare-atât de rău.