Ce crepuscul se desfată
pe genele mele,
ce orizonturi aleargă acum
în ochii ei…

Pe Tatiana
am văzut-o ultima dată
într-un ecou de poem-
dresa versurile cu rostul adânc
al coșmarurilor
ce sălășluiesc în vise…

în mine creșteau
timpuri străvechi…

ea se plimba prin venele mele
ca un sunet depravat-
de Ruletă rusească…