Cred că m-a iubit de câteva ori...

la început
când i-am sădit între ochi
exact în cuta dintre sprâncene
un pui de zarzăr
înflorit aiurea
între zăpezi
în decembrie
înmiresmând aerul excesiv
ca o mireasă
îmbăiată în Chanel
a doua oară
când mi-am ridicat rochia
până dincolo de genunchi
și am lăsat toți iepurii albi
și puiul de mâță
să i se suie pe piept
sufocându-l
pe urmă
din când în când
în palatul de marmură
în fiecare din odăile
de la mansardă
cu ploi mici în geam
și ciocolată
topită pe cearșaf
atunci când îmi dădea voie
să-mi scriu poemele
cu dinții
în palma lui
să-i desenez
conturul buzelor mele
pe coapse
când mă ghemuiam
la subsoara lui
și-i desfăceam inima
din încheieturi
apoi o reîntregeam
ondulându-i conturul
el ridica atunci brațul în sus
catarg mic
prin care se scurgeau
din tavan
fastuoase
lichide
orele zilei
iar trupul său
se scufunda între perne
destins
ca o corabie somnoroasă
trasă la mal


cred că m-a iubit frumos
de vreo câteva ori
apoi nu m-a mai iubit