Era atât de tânăr și necunoscător
că țara pe care o vedea acum
i se părea cu totul altă țară
iar râul pe care îl simțea acum sub glezne vuind
i se părea mai mare
decât marea cea mult ascultată

atât de departe era de el
și de toate știute
că locul în care venise
îi părea după nume
un diminutiv al otrăvii

dar, cât de tânăr și recunoscător putea fi
că fata pe care o auzise vorbindu-i în receptor
în seara aceea de țară,
i se părea că trebuie să fie
așa...ca o bomboană cu sifon!