Ninge peste orașul ruină
și câini vagabonzi
peste oameni cu frunți încruntate
și mersul mecanic -
scormonitori printre grămezi
de gunoaie
și noroc...

Cade prima ninsoare
peste mâna întinsă
cerșind o bucată din ziua de mâine
e totul alb împrejur
și pare-atât de curat
chiar și aici
printre nămeți de gunoaie

Închid ochii...

Pentru o clipă voi avea ce mânca
voi uita
că sunt un proscris...