Ieri am fost în vizită
la fabrica de recondiționat
jucăriile șchioape
și melcii neterminați
agățați la gâtul
unei realități în pubertate.
Am pipăit retortele atente
prin care picură în balonașe
limfa unei ființe proteice
în zămislire,
supergluul cu care se îmbină
ceșcuțele din alabastru
cu buza plesnită
și lacul cu care se acoperă
argintăria șlefuită.
Am tresărit de spaimă
la alarma lingurițelor
lovite unele de altele,
pentru a încerca rezistențele
ce au dat greș
la unele festinuri poleite
și am servit portocale
cu furculița.
La sectorul de fabricat maniere
erau trei chinezi
curtenitori
care mi-au dat jos vestonul
l-au scămoșat
și mi l-au înapoiat
ca nou.
Am primit cadou
doi cactuși
înfloriți cu toată puterea lor
de flori ale deșertului
și în sticluțe simbolice
mi-au dat
alcooluri mentolate cu gust de
fondante fermentate.
Am fumat țigări fine
cât chibritul
din tutun exotic,
ciocolatiu și lucios
precum cafeaua,
gros la gust
și cu ardere întârziată.
La sectorul de citit în zaț
am primit multe asigurări
m-au copleșit cu laude viitoare,
am fost condusă
într-o hală vuitoare
de ceasornice de buzunar
galante, cu capac aurit.
Mi-au umplut buzunarele cu suveniruri,
și iată scriu acum
cu un pix cu arc,
care merge aproape singur.