Pe unde mai trec
cu zilele-mi
albe
sau negre
ori gri
si cum sa petrec
asteptand sa imi vii
ca minune
in mine

Ma-ntorc prea batran
ca un tren
printre sine
si stau
sa m-arunc
de viu
in genune

Mi-e aprig de dor
sa traiesc
sa te scriu
asa cum refuz,
tot mai tare doresc
ca sufletu-mi frant
ce sta-nchis
in sicriu

Sa mai vrea
sa visez
ca am dreptul
sa stiu
ce-i a tau
sau al meu
dar ramane
pustiu...