Ei cred că sunt niște oameni buni
Vorbesc despre bunătate ca despre zeama de găină
și devin foarte buni când au un vin bun

Cei mai buni dintre ei strâng cu multă căldură
mâinile prim-ministrului, ambasadorului,
mitropolitului și ale diferitor președinți

Unii își îmbunătățesc în grabă condițiile de trai
îmbogățindu-și vocabularul și rudele,
alții își perfecționează programul electoral

Cei care toată viața au cântat bunătatea
și au scris cărți bune în vremuri bune
avându-se de bine cu cei care le dădeau voie
să se bronzeze și să creeze în crimeea,
astăzi se miră când nu sunt primiți în lumea bună
și picură fiere în articole considerate
pe bună dreptate cam lungi

De bună seamă, toți acești oameni care nu obosesc
să ducă pe umeri propria bunătate și grijile țării
își încep cuvântările cu „oameni buni!”
terminându-le ingenios cu „oameni buni!”