unde era dorința cățărând muchia mâinii tale
teama pătimașă
disprețul și ura dezlipindu-te vertebră cu vertebră
dezgustul și rușinea
pumnul gol
locul și mai gol
ca într-o cutie de ceai
cauți
mirosurile zilele fețele și vorbele lor
și când va fi tăcere va fi deja târziu n-ai să poți
ști
care voce s-a șters prima

*

ura umple tot
toate pietrele cicatricile toate fisurile
cu spumă albă
albă
ca o liniște
bate în draperii
iar eu
ascult o pasăre oarbă
după fiecare ieșire

*

după ce a trecut epoca aburului ți-ai lipit cu forța cămașa
rece
căldura se lupta să scape
a fost o urmărire ca-n filme
în acestă agitație necontrolată
lagărul cu porțile rupte nu lăsa pe nimeni să vadă
coada de pește a acestui război

*

pata rotundă din frunte
se înnegrește ușor în jurul arsurii
din reflex aprind o țigare mă gândeam să-mi dai un motiv să mai fiu femeie
o dată