dacă aș putea trage linie ca zugravul
ușor
cu creion chimic înmuiat în scuipatul sătul zilei
dacă vinerea aș putea descuia ușile beznei prin care văd uneori oameni
dacă aș găsi casa frigului în care doar scânduri și ferestre foi de hârtie arse pe margini un briceag ruginit am lăsat
dacă aveți răbdare cu mine vă mai spun

spre inima mea se apleacă un înger
el zice

sunt în număr de nouă apele toate sunt pe jumătate înghețate dezleagă la foc mărul necopt
sunt în ființă puteri adunate apelor tale înjunghiate maluri surpate în alt număr sucit răsturnat în departe


dacă aveți răbdare cu mine vă spun tot



și fiindcă Domnul se grăbește să îmi afle absența iată cum linia trasă e chiar streașina ta de la casă


20 februarie
Clujuind drumului tău