se poate c-am trăit greșit fiind zero conturul inimii îmi ține loc de piept
și dacă am căzut printre cuvinte triunghiul nu s-a frânt – e drept

de fiecare dată altă limbă acrește laptele în biberoane
și nu pot măslui pe bani volume pentru concursuri nici pentru cucoane

merg fără cap în gâtul gol prin lume și se mai face primăvară – plouă!
rup ghiocei – bilete tipărite – la schimb pentru dresura de la zoo

cădem printre cuvinte ca pe trepte și cel mai tare doare unghiul drept
aș mai fi scris vreo două versuri însă alt public trebuie s-aștept

acolo unde mai este de urcat șomerii se pot tocmi călăuze
acolo unde se minte artistic bărbații dispar între buze

nu poți ierta ce nu poți înțelege – oftica unui critic este lege

epistaxis și onomatopee: virtutea unui paznic de muzee