Astăzi cred că dacă nu m-aș simți trist
ar putea să-mi plesnească ideile prin creier
precum floarea de porumb pusă pe plita încinsă
mâinile și picioarele cred că mi s-ar desprinde de trup
și aș putea să ramân
supt...
.... în carnea frăgezită de suflet
astăzi aș rămâne înfipt locului
stâlp necioplit
putred
la temelia unei bude
mă simt până la urmă trist
ochii refuză fără voia mea
să mai privească
și pentru prima dată
după o groază de ani
tot a mea-i vina că nu-i număr la timp
visez treaz
trăiesc paralel
potecii
pe care-o ocup abuziv.