Sevă de arțar

Malul rozelor s-abate
cu privirea peste ape,
și privind peste hotare
zeci de păsări migratoare.

Își croiesc drum în cale
cu pasiune și răcoare,
și s-abate iar în cale
o rouă de ardoare.

Raza e șireată
abătandu-se iar În stradă
pe un pământ îmbibat
în lacrimi de arțar forjat.

Curge sevă de arțar
ca un fluviu de pe mal
și privită în zadar
se rastoarnă ca un val.

Ș-am vazut o pată,
era amestecată-n cadă,
Nu știam ce este
din cauza oazei terestre

Mergeam în depărtare
pe mânz călare,
și vazusem un copac ciudat,
era colibrii fermecat.

Avea penele vopsite
aproape prăbușite.
Raza ei înălbită,
cu pigment răsucită.