noaptea cade în ferestrele după care se stinge lumina
precum în orbitele unor nevăzători
curge din draperii somnambule
peste oamenii singuri
cerne o liniște perfectă bruiată numai de zgomotul sângelui
de muzica sângelui

avem sânge
mult sânge
avem
jazz

noaptea unele paturi sunt niște morminte în care se răsucesc adormiții
cerșind vise