m-a agresat un diavol
strecurat prin fanta unui ac de cusut
și-a împins cornițele de ebonită
în inima mea speriată chicotind
nu mai ești un înger urăsc îngerii
ha ha ha repeta obscen aghiuță
ha ha ha nu mai ești un înger
bucălat cu aripioare în evantai
rugându-se naiv în fața stâncii
ce atârnă deasupra cărării vieții
ca pendulul lui foucault
agățată de raza fragilă a speranței
balansată de un gând negru
răsărit printre firele de păr
ca neghina între spicele de grâu
ha ha ha gând șui gând cucui
ascuțit ca muntele fuji
tabloid în camera bordelului
etajul trei prima pe mâna dreaptă
în care îngerul s-a lăsat dus de ispita
parantezelor apetisante ha ha ha
ce l-au trimis în iad
ha ha ha chicotea aghiuță
a mai murit un înger
ha ha ha răspundea ecoul malițios
a mai murit un înger
aveți grijă îngeri bucălați
aghiuță vine întotdeauna
prin fanta unui ac de cusut