Durerea celor plecand e mai apriga
Cei ramasi curs lasa-vor plansului intern
ca apa siroind in visare
liniste amara
stearsa-n credinta
albita-n nefiinta
cersita-n silinta
ca ruga spusa-ntru alinare.

Ochii tai plangeau
neplanse ape originare.
Irisi ne-nfloriti in culoare
cascau haul durerii plenare:
nu credeam ca te vei sti stinge,
nu credeam ca am venit spre a-nvinge.

Unii-i spun moarte, altii plecare.
Eu ii spun "durerea celui care moare"