Împreună nu avem nici început, nici sfârșit;
suntem doar un cerc viu de foc care visează,
ca orice vârf de suflet, să devină soarele verii,
cel dulce-amărui seara, sărat și cu gust
de spuma mării spre amiază, îmbăiat într-un
miros dezarmant de pepene verde, crud ca noi.

Visăm să fim soarele cel țintuit pe cer, în infinit,
de mii de ochi de-ndrăgostiți mereu tineri,
cu șuvoaie de nebunie curgându-le prin vene,
dar nu reușim nici măcar să ne așternem visele
pe același nor de îngeri deghizați în pescăruși.

Însă, de când ne chinuim să ne ținem de mână,
am început să măsor timpul în urmele pașilor tăi
pe nisipul nostru preaplin de bătăi de inimă...

Și-am constatat că ai toată viața mea la dispoziție.