Îți zăresc privirea ascunsă
După genele mari și negre.
Inima ta nepătrunsă
Oferă respingeri dure...

De nerecunoscut ai devenit
Când ți-am mărturisit că voi pleca
Dar ai tăcut, tu nu ai răbufnit
Căci nu ma mai puteai împiedica

Din vina mea, ai devenit mai tristă,
Din vina mea ai ridicat un zid
Între o lume crudă și... artistă.
Povestea noastră e acum un mit!

N-ai înțeles atunci cum e mai bine,
N-o să-ntelegi acum, că e mai rău,
Ai devenit imuna și la mine
Respingi se pare tot ce-a fost al tău.

Am ales o altfel de relație...
Prieten îți sunt, n-am vrut să te rănesc
Nu am putut să trec peste negație,
Nu am putut să-ți spun că te iubesc!

Și e târziu, nu pot să îți vorbesc...
Nu mai auzi, nu simți, nu mai privești
Și ce s-a întamplat nu e firesc.
Decât să plâng mai bine spun că ești!


Da, e târziu, nu pot schimba nimic
Căci te găsești în lumi îndepărtate...
Un singur lucru totuși îți mai zic
Te voi iubi și eu până la moarte!

25.06.2008