agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-07-07 | [This text should be read in romana] | Submited by Fabian Anton
Șerban Foarță
DILEMATICE MărÈ›iÈ™oare DomniÈ™ori È™i domniÈ™oare, răspoimîine,-n calendar, e o zi cînd mărÈ›iÈ™oare ni se dau (sau dăm) în dar... Ancora, să n-o dăm celui cu prea mare vino-coa la români, - căci, lui Nea Nelu,-i sună a encore une fois! Ancora, s-o dăm lui Stolo, - că i-o dă, oricum, Traian, care candidează solo la un post de căpitan. Lui Don Pedro (cel, È™i-n Tokio, cunoscut ca homme d'honneur), îi dăm nasul lui Pinocchio, să È™i-l facă porte-bonheur. Liei Roberts, bine unsă cu-alifie get-beget, - dubla inimă străpunsă de un arrow (un săget). Castelanului din Cornu, ca să-È™i facă un È™odou (dacă laptele È™i cornu' îi displac), îi dăm un ou, gălbenuÈ™ul cărui', nù e greu să îl separi de-albuÈ™, dacă primu-l dai la UE, iar pe cestălalt, lui Bush. RomânaÈ™ului de Gigi, care scoate din țîțîni graiul nostru, - Codul Ligii Grămăticilor Români. Gelatinei fără bolÈ›uri vertebrale, dar tribun, - o steluță-n È™ase colÈ›uri È™i urarea "Noroc bun!" în afara scumpei patrii, unde-ar duce-o ca în pluÈ™... De-ar mai candida, - lui Adri i-am lua un purceluÈ™; întrucît n-o face, totuÈ™i, pen'că nu e È™ef suprem, îi dăm vechea rimă TrotuÈ™, - fi'ndcă lotuÈ™i nu putem... DomniÈ™ori È™i domniÈ™oare de departe sau din jur, sînt È™i alte mărÈ›iÈ™oare, însă nu mai este È™nur. Dragă fragă Ce-È›i cășună pe căpÈ™ună, fragă dragă, fragă jună? Cînd te uiÈ›i la coacăze, spune È™i tu: "Coacă-se!", - după cum, mai acri,-È™i spun È™i verii à griÈ™i, care (nu sub prispa cășii, ci-n ierbare) se numesc, se pare, ribes uva-crispa ... Zmeurii (sau murii), spune-le: "Auguri!" (sau mai bine: "Hail!", dacă ai e-mail); zi cum zic eu: "Zmeuro, vinde-te-ai pe €, dîndu-mi, astfel, proba că-s în Zmeuropa!" Dragă fragă, fragă dragă, nu te mai zbîrli ca peria la căpÈ™una de Iberia; taci È™i-aÈ™teaptă să fii aptă a urca o nouă treaptă... Și-ai să vezi, sub fagii groÈ™i, că È™i matale o să-È›i plece fragii fragezi mai la vale! Sondagiu "Intră sau nu intră?" e o întrebare nu despre cum intră mingea printre bare; sau dacă-È™i reintră-n drepturi Vama Veche... "Intră sau nu intră?"-i chiar dilema veche! Doi softiÈ™ti de treabă de la Microcenter spun (cui nu-i întreabă): "ÃŽi dăm noi un enter ." Pesimistul intră în concert, cu aria: "Domnule, nu intră, că nu vrea Bulgaria!" Optimistu-afirmă cum că, la intrare, scrie clar, pe firmă, compelle intrare! "Credzi tu c-o să între?",-i zice, pe potecă, badea, unei mîndre; ea răspunde "Cre' că!" Un sondagiu printre ăi cu stea sau tresă. spune c-o să intre: "Dacă-i ordin, tre' să!" "Poate să mai intre?",-i spui, cuprins de-angoasă, oricăruia dintre È™tabi, - el spune: "Poa' să". Cu surîs pendinte, È™i mai calm se-arată domnul PreÈ™edinte: "E ca È™i intrată!" Iar Mitică zice, într-o lume roasă de-ndoieli: "Amice, cre' că tre' să poa' să." ÃŽntrebîndu-l, însă, ce-o să fie,-altmintre, zice: "Mare brînză, dacă n-o să intre?!" * Ai un gol în vintre, apă, în bocanci: cine, un'să intre?... Rima ar fi canci. Quo Vadim, Domne? Io, domnule, îs pamfletar, de ce te-nfurii? E dreptul meu parlamentar să-mproÈ™c injurii duhnind d-acilea pînă-n Bronx; în rest, îs paÈ™nic, - nu l-aÈ™ opri pe nici un sconcs să pută straÈ™nic. Dar pot cînta È™i ca un psalt cu glas de schimnic; pe vremuri, negăsind un alt mai bun vad imnic, îi trăgeam clopote: cling-cling, È™i-i duceam trena savantei noastre tov. dr. ing. acad. Elena, - fără să dau un ban, de fapt, pe-această tanti... Or, d-aia, domnule, nu rabd să mă faci anti- semit, - cînd, vechi filojidan, io jucam teatru; da' nu mai joc (din acest an 2004) È™i jur ca, neamului ales, să-i fiu un reazem, lingînd, pios È™i recules, unde scuipasem... C-aÈ™a vreau io: să am ten vag ca al mătăsii; pe frati-miu Le Pen, să-l bag în aia mă-sii; să dau cu flit È™i-n neica Jean, È™i-n moÈ™ Ghaddafi; să am un colorit changeant ca toÈ›i zografii pe cari un fond unicolor poa' să-i deprime, - drept care, cred în Tricolor È™i în Treime! Fusesem suspectat mereu de paranoia; azi, îmi revendic dreptul meu, la metanoia: n-am voie să mă-ntorc din drum ca alde Paul, È™i, dîndu-mă cu alt parfum, să-È›i iau, azi, maul? N-am voie, la Ierusalim, să-mi caut rude È™i,-n pace, să ne veselim? Alo, se-aude? Căci, domne, io-s artist, poet, ba chiar maestru în ceea ce numim pamflet , - cînd intru-n estru, tuleÈ™te-o dinaintea mea, nu-mi sta în cale, că scuip în jur ca o ciÈ™mea È™i vărs È›ucale. Altminteri, am un suflet bun ca miezul pîinii; că-s cel mai filantrop tribun o È™tiu È™i cîinii, care se gudură codalb, căci le sînt tùtor... AÈ™tept să intru pe cal alb, ca Domnul Tudor, în Bucuresci, cu-alaiul meu de gărzi insomne care mă-ntreabă, ca pe-un zeu: "Quo vadim, Domne?" Make-up "Take up the bodies!" spune norvegul Fortinbras, 'nainte de-a le pune în lutul sterp sau gras. Eu spun: Make up the bodies È™i daÈ›i-le, în ton, cu cremă, cremă gladys , pantofii de carton, - căci foarte multe stadii-s de-aicea pînă hăt... Make up, make up the bodies , - căci, altfel, îndărăt se-ntorc, seară de seară, cu tenul lor blafard, cu faÈ›a ca de ceară, să ceară roÈ™u fard, rimel È™i pudre rare... Avem, în acest scop, servicii funerare complete È™i non-stop, ce-i fac bunicii voastre obrazul roz È™i plin, - avem È™i gene-albastre, È™i perii Maybelline... De la Hong Kong în Cádiz, din Oslo-n Sainte-Hélène, make up, make up the bodies, Ladies & Gentlemen! Pragmatismul legumicol Poamele n-à u gust dulce ca-n august... Piersică, pepene, de pe tarabă, strigă: "ÃŽncepe-ne cît mai degrabă!". "Propta mă reazămă, tu antamează-mă!" zice renglota ce-È›i bucură glota. Zice È™i-un strugure, vrînd să te bucure: "Pînă-n răpciune, îs vin de regiune!" Doar tecile È›ucăre fără de ață, au să se È™ucăre dacă, în piață, cu tot renumele lor fără pată, ignori legumele È™i-È›i faci salată, în august, din poame ce nu È›in de foame. Ecraniul albastru Lui Andrei PleÈ™u, & pour cause Se ia un mic star cu ochi de un tern albăstrui, cu un trist aer (de boschetar sau de loser etern): se distribuie-n Christ, după ce dă o probă în care se face că moare puÈ›in; scenariul se-aprobă sau se reface cîte puÈ›in, funcÈ›ie de junele prim, ce pledează veÈ™nic pro domo: pustia È™i dunele îl excedează, ca È™i Ecce homo , pe care-l ia drept o ofensă È™i-i face mizerie Pilatului său, pe nedrept, - care-nghite È™i tace în luxul palatului ca un garaj de alabastru, încă absent (pînă joi, la montaj) pe ecraniul albastru... T H E E N D Sat, sat, telesat LocuinÈ›a mea de vară Nu-i la È›ară Unde n-am fost de mulÈ›i ani, Căci n-am, ca Depărățeanu, Topîrceanu Și cîțiva contemporani, Nici o casă de vacanță, Nici o clanță, Nici o ușă, vreau să spun (Făcînd uz de-o sinecdocă Echivocă), La care să bat sau sun. N-am nici ìntimi dintre-aceia Ce-È›i dau cheia Vilei lor de fier-beton, - Ca să-È›i treacă, stînd aicea, De matricea Stilului autohton. Und' să-È›i mai ogoi nesaÈ›iul După spaÈ›iul Mioritic ideal, Cînd un zvon de discotecă, Pe potecă, Unduie din vale-n deal, Iar prin colbul des cum crepul, Muge rap-ul Cu icniri de bivol tîmp, Pe cînd, doldora de sevă, O elevă ÃŽl îmbie, - nu pe cîmp, Ci sub scara cu opt trepte Cvasi-drepte Din căminul cultural, Pe profesorul de francă ÃŽn helancă, Pentru proba de oral... Nici un fir de floare dalbă, Nici o salbă, Nici o bluză de Matisse, Prin ogrăzi sporindu-È™i larma Cu alarma Micului gigant Matiz Al odraslei lu' dom' vice, Care zice, Cu un cap de patriot Căruia-i e dragă trînta: "Taci în mîn-ta, Cu maÈ™ina ta cu tot!" Cade noaptea ca o apă; Dintr-o groapă, Trei cumetrii-l scot pe Ion Ca, la ceasul de răspînte, Să-i împlînte Drept în stînga, un piron. Iar în timp ce, la Big Brother , Neica Toadăr Stă, de două nopÈ›i, erect, - Cu, pe piept, telecomanda, ÞaÈ›a Manda ÃŽÈ™i dă duhul în derect. Satul doarme, ceasul merge, Bezna È™terge De cum iese din ogaÈ™, De aici pînă-n ProvenÈ›a, DiferenÈ›a (Desuetă) sat-oraÈ™. Lower Power Glumeau gros, rîdeau gros, scuipau gros cam din 3 în 3 paÈ™i: erau aÈ™i, - noi, mai laÈ™i decît ei, ne miram, i-admiram È™i eram încîntaÈ›i de-aceÈ™ti mici ucenici cu mămici È™i cu taÈ›i rămaÈ™i fani (dar orfani, de mulÈ›i ani) ai lui Elvis. Cine, mă? Presley, bă, care dă fain din pelvis. Glumeau gros, rîdeau gros, scuipau gros (flegmau dens); noi, mai graÈ™i, eram raÈ™i, căci prea laÈ™i pentru dance. Viceversa Cam de aceeaÈ™i teapă È™i în acelaÈ™i loc, erau un turn de apă È™i-un foiÈ™or de foc. Or, într-o zi de-agapă, de hram È™i iarmaroc, numitul turn de apă, nitam-nisam, ia foc. Tulumbagiii,-n grabă, sosesc la acest foc al turnului de apă, - numai că apă, ioc! Se pun atunci pe treabă È™i, dîndu-l jos, - în loc, un foiÈ™or de apă clădesc, È™i-un turn de foc. ReÈ›eta fericirii ÃŽÈ›i spun È™i matale: mănîncă petale de vegetale È™i ce-o mai fi-n pomi; mănîncă rizomi; duminica, lisă de muguri de tisă È™i spori de ciuperci; fă-È›i, lunea, un terci de hriÈ™că, iar joia, nu uita soia. Consumă-le calm cum, frunza de palm, girafa È™i havării ei, la Discovery ... Dacă n-ai aÈ™a gît, nu-È›i rămîne decît să te saturi cu iarbă: n-o pune să fiarbă, căci, pînă se-ntunecă, burta o rumegă... Iar È›ie, beteagul de cîtemai boalele È™i preanerumenul, È›i se-mproaspătă cheagul, care face ca rumenul, ciurul È™i foalele zise foios , să-È›i umble voios, nu anevoios, ca pînă acum, - de nici nu simÈ›i cum. (G)RIMEL Motto: Descoperă-È›i genele des- pre care credeai că nu există! Cine n-are gene lungi È™i erogene să-i tivească pleoapa, să-i reÈ›ină apa lacrimii (ci doar un colÈ› de batistă, sugativă tristă), suferă,-n budoar. - Fată,-i spun alene, ca să nu se sperie, dă-È›i È™i tu pe gene cu o miniperie, peria Maybelline, È™i-ai să vezi ce lin genelor, puzderia de sălbatic lan, le-o separă peria asta, one by one. Ea-i o spiră fermă cu peri scurÈ›i, dar veseli, ca pe glabra dermă a unei omizi; na-È›i-o ca să-È›i È›eseli cheÈ›ii tăi umizi. Fiecare geană È›i-este definită, fiecare geană este infinită... Cele mici se fac mari, iar cele mari È™i mai mari se fac: ochii tăi amari îs, acum, un lac de acumulare cu, pe maluri, trestii, bambus È™i-alte chestii lungi È™i tubulare. Sublimi, imenÈ™i, ochii tăi seduc acum, în sfîrÈ™it, din toate genele-nrouate ca ai Zînei Dochii, FeÈ›i-FrumoÈ™i duium. Sans rime ni raison Vorbeam, de la o vreme, ca la rebus: tu dădeai, cu voce tare, definiÈ›ia; eu umpleam spaÈ›iile albe cu litere majuscule, mental. Tu ziceai: persoană cu handicap auditiv. "Din cîte litere?" te întrebam. "Din patru." Iar eu găseam sau nu găseam soluÈ›ia. Tu continuai: persoană cu incapacitate vizuală accentuată. "Din cîte litere?". "Din trei." Iar eu găseam sau nu găseam soluÈ›ia. Cînd o găseam, îți arătam, de bucurie, într-un album de Bruegel cel Bătrîn (căruia tu-i ziceai the Senior), Parabola persoanelor cu handicap vizual . "Cu incapacitate vizuală", ziceai tu, corectîndu-mă fără să-mi dai impresia. Eu îți depănam atunci povestea persoanei biblice cu incapacitate... "Cu disabilitate", ziceai tu; iar eu adăugam: "vizuală, - care cerÈ™ea..."; È™i tu ziceai "cerea"; "cerea zicea È™i Caragiale, ziceam eu (în gînd, căci n-aveam vreme să-È›i explic), - cerea pe marginea...". Dar n-apucam să termin, pentru că marginea nu-È›i suna bine... "Pe bordura, ziceam eu atunci, a drumului de către Ierihon, cerea..." "Ce, ziceai tu, cerea?" "Asistență, ziceam eu, socială." Tu ziceai "O.K.!"; eu eram mîndru È™i-È›i ceream o altă definiÈ›ie. ReÈ›eta fericirii ÃŽÈ›i spun È™i matale: mănîncă petale de vegetale È™i ce-o mai fi-n pomi; mănîncă rizomi; duminica, lisă de muguri de tisă È™i spori de ciuperci; fă-È›i, lunea, un terci de hriÈ™că, iar joia, nu uita soia. Consumă-le calm cum, frunza de palm, girafa È™i havării ei, la Discovery ... Dacă n-ai aÈ™a gît, nu-È›i rămîne decît să te saturi cu iarbă: n-o pune să fiarbă, căci, pînă se-ntunecă, burta o rumegă... Iar È›ie, beteagul de cîtemai boalele È™i preanerumenul, È›i se-mproaspătă cheagul, care face ca rumenul, ciurul È™i foalele zise foios , să-È›i umble voios, nu anevoios, ca pînă acum, - de nici nu simÈ›i cum. Le temps des cerises sau ♫♪♪♫♪♫♪♫♪♫ Domnului Radu CosaÈ™u, vecin de clacă È™i de clavecin Au dat cireÈ™ele în copt; se mai coc, încă, pînă prin luna iunie,-n 8, cînd se mănîncă; iar ele cîntă, cît mai pot, pe dîmburi: "MîncaÈ›i optimile, cu tot cu sîmburi!" Ça va! ÃŽi spuneam, la un È™naps nici prea tare, nici slab, că Georgeta Apaps È™i Vasile Avab au plăcerea s-aducă la cunoÈ™tință naÈ™terea unei... Cînd el zice, trist: "Rachiu-i pe ducă!" Zic: "Cu neputință!", căci aburul prunei mă făcea optimist cum n-am să mai fiu... "A, continui eu, unei odrasle: un fiu..." Iar el: - Mai comandă, monÈ™er, un rachiu; da' de contrabandă, că ăsta nu-i È™naps, e o bragă, un cvas, un piÈ™vaser... - Un fiu... - Al Getei Apaps È™i-a' lu' Lică Avab. - Persoane de seamă. - Nu-mi spune, că È™tiu, că le sînt bun amic; È™i-È›i pot spune È™i È›ie cum îl cheamă... - Pe cine? - Cum pe cine? P-ăl mic. (Da' s-aducă È™i ape la Calvados, că arde ca lava!) ÃŽl cheamă Avas. - Ca pe AgenÈ›ie? - Nu chiar, dar pe-aproape: Avas, fără H; de-a-ndoaselea, Sava. (Grozav Calvados!) Eu i-am fost naÈ™. - La, È™tiu, Sfîntu Sava, la Sava-pe-dos! Bloomsday "AscultaÈ›i cîntecul absurd al unei zile care n-a avut preten- È›iunea de-a face mai mult zgomot în lume decît celelalte în genere; extrageÈ›i din asta poezia [...] È™i iată romanul ." (Eminescu, Geniu pustiu ) OpÈ›iunea (the choice ) între zgomot (the noise ) È™i o voce (a voice ), "voix d'auteur" / Master's voice , nu-l priveÈ™te pe Joyce. Șovăiala (the poise ) între verbul to rois- ter al zilei (a bois - terous day) È™i his voice , nu-i vocaÈ›ia lui Joyce... Care-i, numai, nesurd la "cîntecu-absurd" al celei mai lungi zile (de-atunci pînă astăzi), - cînd Nora deveni nora (într-un hotel, iar nu à l'autel ) a clanului Joyce, - amanta È™i sora lui James-Aloys... E duminică? Luni e? Nici, nici: e-ntr-o joie, într-o zi a lui Joe: jeudi, giovedì , la mijloc de iunie. Nu-i nici mîine (tomorrow ), nici ieri (yesterday ); nu-i nici dies pecuniae ... E È™i spin, È™i petunie, e un fel de joysorrow , - È™i-i doar Astăzi (Today ): un etern È™aiÈ™peiunie, pe nume Bloomsday . Bac din Bacovia ...Toamna venea din senin: survenea , - tot frunziÈ™ul foÈ™nea cu sau fără motiv; bălăria, È™i ea, răsîngălbenea, după ce devenea, între timp, verde-oliv; galben, galben-lalea, mai tot crîngul pălea, tot pămîntul chelea lent sau intempestiv; iar cînd anul intra în Decembre,-n Indrea, era viaÈ›a mai grea, sub un cer tot mai siv: fiecare-l pălea p-ălălalt, - îl lovea cu ce,-n mînă, avea, căci era agresiv; G. Bacovia, sub nea, cînd aceasta venea, chiar È™i dînsul pălea, însă intranzitiv. Sfaturi practice N-o fă pe nebunul: pune-È›i femeia (cît nu-i vine toamna) la treabă, cu unul ce-o face,-n Nemeia, pe leul; iar perna împarte-o cu doamna Hydră din Lerna! Altminteri, nu-i cazul să vînturi Caucazul pleÈ™uv, după vulturi È™i alte jivine semidivine È™i nesătule, ce n-au loc pe pulturi. Ia-n locaÈ›ie bovine, iar bălegarul vinde-l cu carul, cui n-are destule îngrășăminte, - căci ni se schimbă (mai mare jena!) glia-n coclaur. Scoate-È›i din minte greaca veche, ielena iepòcii de aur; ia-È›i un centaur ca alde Chiròn, să te-nveÈ›e o limbă mai neolitică, - È™i intră-n politică, domne baron! Idilă Omida era galben- verzuie, dolofană, dar cvasi-diafană în miezul verzei albe,-n corola de minuni pe care,-n două ore, avea să o devore... Era o zi de luni, cînd un mai vîrstnic neam de-al ei, în zbor de pluÈ™, trecînd pe lîngă varza în care altcîndva îl adusese barza, îi spuse,-n treacăt: "FluÈ™- tu-ra-ti-co!" (sau cam, mă rog, aÈ™a ceva). Aceasta, juna larvă (ce continua să rupă, ca să devină pupă, din varză, fără zarvă), surprinsă È™i nu prea de apostrofa-n cauză, făcu o mică pauză È™i îi întoarse (grea de-atîta aliment ce-i înverzise trunchiul de fluture in spe È™i ochii tinereÈ™ti), suavul compliment, - lăsîndu-l paf pe unchiul căruia-i spuse: "Pe- do-fi-lu-le ce eÈ™ti!" Elegie cu noduri "Si j'avais su que c'était si bête j'aurais amené les enfants ." (Jean Cocteau) Cînd bravul cal de curse ajunse cal de circ, o lacrimă se scurse din ochiu-i semicirc- ular È™i trist, - din geana de cal, acum de circ, care-mpărÈ›ea cu Jeana, o iapă foarte circ- umspectă,-ngusta iesle a grajdului de circ, în slujba unei bresle ignobile È™i circ- ăreÈ™ti, - hrănit cu furfu- raceu ovăz de circ, iar nu cu jar, ca-n turfu' natal, cînd avea circ- a cinci groomi È™i ovaÈ›ii vii, nu reci ca-ntr-un circ glaciar, - cu care fraÈ›ii cai sînt primiÈ›i la circ, cînd intră-n aria strîmtă a cercului zis circ, făcîndu-i să se simtă tot mai ieÈ™iÈ›i din circ- ulaÈ›ie... Greutatea specifică "Și eu, zicea calfa, m-aÈ™ vrea-n starea alpha , sub aripa graÈ›iei, - sustras gravitaÈ›iei È™i legilor sale, adică dizgraÈ›iei universale căreia i-s, precum toată hoarda umană, un rob ce-i simte ocara pînă È™i-n vis..." I-am zis ce a zis, cîndva, Max Jacob, p(r)o(f)et din Paris, adică: "Sări coarda cînd cobori scara, - picioarele tale n-o vor atinge." La care, mi-a zis cu glas tot mai tare: "Domnule, care mă iei drept o minge, asta-i altă ocară: coarda, eu, n-o suport nici în sala de sport, darmite pe scară?!" Rozariul farmacistului bătrîn Folia Eucalypti Folia Melissae Folia Belladonnae Frondes Sabinae Flores Chamomillae Semen Sabadillae Herba Pulsatillae Bulbus Scillae Cortex Cascarillae Fructus Vanillae Fructus Anisi stellati Folia Rosmarini Rhizoma Filicis maris Cortex Aurantii amari Tinctura Cascarae sagradae Tinctura croci Lignum Guaiaci Lignum Santali rubrum Radix Hellebori nigri Tubera Jalapae Cortex Condurango Radix Colombo Radix Pimpinellae Herba Rorellae Herba Bursae pastoris Herba Centaurii Herba Cochleariae Rhizoma Zedoariae Flores Convallariae Amen Auto Moto: "Te stropeÈ™te înfiatul cu Fiatul ..." (George Magheru) ...înfiatul, cu Fiat -ul; mafiota, cu Toyota ; barosanul, cu Nissan -ul; premierul, cu Primera ; semiÈ™tabul, cu Saab -ul; semidoctul, cu A8 -ul; VIP-ul, cu jeep -ul; cumătra, cu Matra , taică-su, cu Tatra , fi-su, cu Volkswagen -ul ce-i fusese leagănul moale È™i adînc pe cînd era țînc È™i-ncepea È™i el, dinăuntrul droÈ™tii, mic È™i copăcel, să-i scuipe pe proÈ™tii ce priveau la el cînd era lăsat singur, în Passat sau în Touareg , cîte-un ceas întreg sau chiar toată ziua, È™i visa la ziua cînd are să crească mare È™i vînjos È™i-are să-i stropească de sus pînă jos... Tremolo "Greierul zimÈ›ează noaptea, cu nimic." (G. Bacovia) Ferice de greierul carele,-n creierul verii, dă tonul la cîntec È™i-o È›ine aÈ™a mult È™i bine, - ca,-n gramofonul Columbia, o placă de smoală opacă, dar muzicală... Ferice de cine te-ngînă pe tine, tandră cigală! FericiÈ›i cei ce hangu-i È›in gîzei exangui cu un creion tăiat, fără trudă, din trestie crudă, - ca Anacreon! Ferice de cei ce,-aidoma ei, în tremuru-i mic, zimÈ›ează rotiÈ›ele nopÈ›ii, sub viÈ›ele verzi, cu nimic! Lingua lignea O limbă de lemn într-o gură de lemn cu buze de lemn pe-o figură de lemn încleÈ™tată solemn ca un cleÈ™te de lemn care scoate solemn lungi piroane de lemn din mormanul de lemn de un roÈ™u solemn al tribunei de lemn; iar în gura de lemn cu buze de lemn orice cui e un semn ascuÈ›it È™i solemn al strigării de lemn, al chemării de lemn la noi fapte de lemn, - un fierbinte îndemn adresat de un lemn unor oameni de lemn într-o lume de lemn care are consemn ca doar ouă de lemn să prăjească solemn în tingire de lemn fără,-n ea, untdelemn pe o plită de lemn cu, sub ea, nici un lemn, lemn de foc, - foc de lemne de care, pesemne, de-a pururea demn e doar Strîmbă-lemne. Deplasarea spre gri Nemaiintegru, regele negru se dezînnegrea, în vreme ce, calp, omologul său alb se tot înnegrea. Cînd dezînnegrirea ca È™i înnegrirea le-ajunse la gri, cei doi renunÈ›ară, cu-ntreaga lor È›ară, la noapte È™i zi. CenuÈ™iu-i frumos, zicea craiul din os de scump elefant, iar cel din eben zicea, mai monden, că e chiar elegant. La finele anului, clapele pianului (adio, Bach!) aveau un ton sur, nici clar, nici obscur, ca È™i jocul de È™ah, - pe care, în fine, nu mai avea cine să-l joace È™i nu-l mai È™tergea nici chiar cîrpa de praf, - tot de scîrba rezultatului nul. Numai regii mulatri ajunÈ™i idolatri ai griului tern, uitîndu-È™i premisa, se jucau de-a remiza, de-a patul etern. Fabula rasa Cică niÈ™te fără-saÈ› Duceau lipsă de-antebraÈ›, Și-au rugat un rîu cam bleg Să le dea un braÈ› întreg. Rîul, bifurcat ad-hoc, Juca noaptea cazacioc, NeÈ™tiind că malul vlah Nu văzuse propriu-i crah. "Ecologi! O, ecologi! Strigă el, pus în dîrlogi, - Nu mai trageÈ›i vreo nădejde Că mai are balta peÈ™te." Ecologii scot din mîl Bà biÈ›e de Cernobîl, Și exclamă cu dichis: "ServeÈ™te-te de Green Peace!" MORALà Bîstroe sau pelicanii. Scurtarea lui U a lui Mateiu I. Caragiale Sărac È™i,-n plus, holteiu, Mateiu bea ceaiu de teiu, visînd la icri moiu, ca orice ins de soiu È™i, pe deasupra, craiu, ce, neducînd bun traiu, aÈ™teaptă,-n tot momentulu, să pice testamentulu mătuÈ™ii Lenci ori vreun alt filon... E-n zori: Mateiu, întors din tîrg, bea ceaiu de teiu, cu sîrg, sau o cafea, drept lax- ativ, într-un vieux-Saxe, cu-o daurită ling- uriță (cu cling-cling de carillon , nu orgă), ca unul ce dezvoltă chez lui o mare morgă , ce-i sperie sau revoltă pe mulÈ›i... Dar el e surd la zvonul lor absurd, ca lingura-n iaurt sau precum u -ul scurt (È™i fără, azi, temeiu) din numele Mateiu. Claxoniada NunÈ›i nu se fac tot anul, dar cînd se fac, nici zeii nu pot opri elanul cu care pocînzeii se-nfruntă cu terfarii în jocul de-a claxonul pe tonuri nu prea varii... Eu, fără lexiconul lui Lazăr Șeineanu, n-aÈ™ È™ti ce-s pocînzeii È™i, respectiv, terfarii, cărora înÈ™iÈ™i zeii care trimit aversa nu le opresc elanul È™i, respectiv, claxonul, cînd, după slujbă,-n turmă, pornesc spre locul mesei unde se-ncinge fiesta... Ei bine, cei din urmă sînt rudele miresei în alb, - È™i viceversa. Cît despre albu-acesta (putînd avea, ca luna, reflexe de ivoriu sau albăstrii, ca munÈ›ii de strajă la fruntarii), el nu-i întotdeauna È™i strict obligatoriu aÈ™a cum e claxonul, cînd gros, cînd mai subÈ›ire, prin care pocînzeii, adicătelea clanul legitimului mire, se-nfruntă cu terfarii care le È›in isonul ce-ngăure timpanul, - întărîtaÈ›i ca zmeii în tărăboiul nunÈ›ii ce n-are loc tot anul. Dialog între doi È™oareci - Dacă,-ntr-o zi, ne-am trezi motocei, iar mîrtanii, mîrlanii de ei, s-ar prinde È™i-ar prinde să tragă de noi amîndoi ziua-ntreagă, fără saÈ›iu, în spaÈ›iul îngust dintre pat È™i macat, - ar fi just? - N-ar fi prob, te aprob pozitiv; dar, în fine, mai bine motiv de petreceri È™i-ntreceri (oricît ar fì de perfide), decît să ne ia drept ceva ce, eu, tare mă tem că sîntèm din născare. A4 Cu gîndul la A, 4 zice: "Aha, acum înÈ›eleg ce-i un 4 întreg!" Lui A, egolatru, nu-i pasă de 4, - nici cît unei nule de patru patrule. Nula e zero- valentă, ca Nero, - discreÈ›ionare puteri, însă, are. Zero e-o gaură, dar are aură: dintr-un amfiteatru, el face un patru- later, un A4, ca, ab irato , nebunul de Nero... Se non è vero, è ben trovato! Coda Un orizont ca o perdea de fum gălbui, făr' să se È™tie ce ardea în pîcla lui: gunoaie, zdrenÈ›e, o marda a nimărui, în vîntul slab ce adia acru-amărui, sub soarele ghicit abia prin ferestrui de nori, pe-un cer ce radia, nealbăstrui, căldură, ca o haină grea în luna lui Cuptor, de zeghe sau cașà , pe care-o pui pe piele; ca o tinichea pe casa cui nu-i È›iglă; sau ca tuciul prea încins, cînd nu-i cine să-l stingă, dac-aÈ™a vrea muÈ™chii lui... Stînd toÈ›i, sardea lîngă sardea, cu gînd tehui, în coada care se-ntindea din vale-n grui, pe fiecare îl rodea un spin, un cui, căci nu È™tia ce-o să se dea, nici cît, È™i cui, - pe cînd, rîvnind să se predea, nu avea cui... Mic proiect PHARE Cînd mă fac mare, mă fac pitic È™i, prin urmare, È™tirb È™i peltic. Intru, cînd plouă, sub un căuÈ™ È™i mănînc ouă de cărăbuÈ™. Dintr-o petliță,-mi fac antereu È™i dintr-o liță, chei la antreu. Cînd plec la balul viilor, ah, încalec calul negru de È™ah. M-iau o păpușă numai a mea; nu trec pe ușă, ci pe sub ea. Eu, într-un timbru, văd un afiÈ™, dorm sub un cimbru È™i jămanfiÈ™... Deci prin urmare, È™tirb È™i peltic, cînd mă fac mare, mă fac pitic. Et chatera Făt-Frumos venea, în ceată sau fără suită,-n tîrg, pe cal alb, cînd da în pîrg dragostea, mult mai înceată pe atunci, decît e azi cînd, în loc să-l tot adaste, triste,-ncercănate, caste, pe aleea dintre brazi (brazii albăstrind în parcul urbei X, pe-al căror trunchi Àmor scrijela,-n genunchi, inimi dulci pe care arcul său le săgeta subit), ori să scrie sau adaste, îndelung, misive caste către (sau de la) iubit, - suspinîndele copile scriu e-mail-uri peste tot, iar acelea care pot, SMS-uri, pe mobile, care nu răspund încet ca pe timpuri, ci-ntr-o clipă... Dragostea se înfiripă ideal, din chat în chat. Adio, Marx! "De trecut, ne despărÈ›im răzînd." Rădeau, de pe hărÈ›i, comitate È™i mărci, imuni la blestemele celor învinÈ™i; rădeau, de prin cărÈ›i, monograme È™i mărci cu capul sau stemele celor învinÈ™i. Rădeau, de pe case, numele străzii, - în numele urii de clasă,-l rădeau; păduri erau rase, plus pomii ogrăzii, - cînd, agriculturii, terenu-l redau. Rădeau, radiau: adorau radiera, ba chiar răzătoarea de ras hrean È™i ciocoi; mai apoi, iradiau (căci intraseră-n era atomului) floarea albastră, din noi. Cînd n-aveau ce rade, rădeau barba, - aceasta nefiindu-i permisă nici lui Barbă-cot; aveau funcÈ›ii È™i grade, nu-È™i iubeau decît casta È™i o patrie promisă unei raderi de tot. * De trecutul cel negru, n-are decît să se despartă Karl Marx rîzînd; omul nou È™i integru, omul posomorît, o să se despartă de-acesta, răzînd! Didactica parva Să nu rupi, copile, cartea, că pe carte mult o doare; iar de-o s-o jupoi de partea cartonată, cartea moare. N-o mai trage de copertă, fi'ndcă fără ea o carte e-un vapor fără covertă ce n-ajunge prea departe, fi'ndcă în lăuntru-i plouă, iar matrozii-o să te certe că le-ai rupt coverta-n două, că, la carte, n-ai coperte. De-i pe gratis ori de-o cumperi, fă-i învelitori de plastic cum au paginile scumpe din dosarul cu elastic, care cîntă ca o coardă de chitară, dacă-l tragi... Nu fă ca barbara hoardă a colegilor tăi dragi! Sau îmbrac-o într-o pînză a vreunei perini vechi; nu-i fă pete de osînză, nu-i fă paginii urechi; nu le pune cozi, nici coarne, voievozilor din ea, dacă nu vrei să te toarne profei tale, careva. Nu strivi, precum Ion Creangă, între filele de glorie, musca, - dacă, de pe bancă, zboară-n cartea de istorie. Să nu joci cu dînsa mingea, sau s-o iei la ochi cu piatra, pînă nu treci într-a V-a dintr-a IV-a. Bruto - neto = tara Regele Ioan fără de Tară se supără,-n alimentară, că băcănia, de ani lungi, nu are,-n cazul că ajungi la rînd, învelitori, nici pungi. El iese trist din prăvălie cu zahărul în pălărie, cu dropsurile-n cele două largi buzunare,-n care plouă, cu, în batistă, sare extra, cu ouă de găină,-n dextra, iar în cealaltă, lapte praf, cu un creion dermatograf după ureche sau în gură, cu o funingine, o zgură de-amărăciune, pe figură. El, în persoană, e-un bagaj ca omul fără ambalaj, volumele fără tartaj, articolele fără tară, - cînd iese din alimentară. (In)edith Piaf După acquis -ul comunitar, mai pot, io, rachiul imunitar (ăl de ne apără, domle, de SARS, pentru că scapără ca un vinars; clar ca Zaraza ,-n È›oiul soios, prin care raza trece voios; aprig de aprig ca la Cîlnău) să mi-l mai fabric, - nu-n tescălău, dar (că-i mai aspru È™i fără zaÈ›) din spirt albastru, din găinaÈ›, sau din pufoaică de tractorist, - că te faci, taică, vesel din trist, È™i cînÈ›i cu tărie prin buruieni, de Sînta Mărie, Rien de Rieni?! ViiaÈ›a lumii Tare ne zgîndără soartea cea luzără: unde mai sîntără ăia dă fusără? Mult au mîncatără, mult au băutără, mulÈ›i le-au cîntatără din alăutără. Laur È™i iederă pă frunte-È™i pusără, aiere-È™i deteră pînă apusără. Lidăr sau lidără, cășile,-n jenăre, le-au învelitără-n postăre, benăre, - pe care vîntu le rupe sau zgîndără, neîntrebîndu-le ce-or fi făcîndără ăia dă-È™i pusără mutra pă dînsele... Soartea cea luzără ne toacă pînzele, - tare ne zgîndără È™i ne tot buzără: p-unde mai sîntără ăi dă tot fusără? |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy