agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-07-07 | [This text should be read in romana] | Submited by Fabian Anton
Morală fără fabulă
"Porcul e cinic ." G. Călinescu Un porc din Porcia sau mai de p'acìa, ce-È™i zise el, porcul, mangaliÈ›a, yorkul (de loc, din Mangalia-s, ba chiar È™i din York, suidele, alias, familia Porc); ce-È™i zise el, porcul, mangaliÈ›a, yorkul, Suzana sau Iorgu, cu rîtul . urîtul, cu coada iscoada È™i cu copitele lui, prea-cupitele, cu pielea roză ca trandafirii, vorbind în proză cu musafirii, - ce-È™i zise el, porcul, mangaliÈ›a, yorkul, cu mare, cu mic?! Eu cred că nimic. Furnicartea Literele,-n carte, sumbre, par o droaie de furnici; ele, care sînt doar umbre imobile, prind să umble ca puzderia de furnici. Cartea, noaptea, se preschimbă într-un mare furnicar; literele,-n ea, se plimbă fără teamă de vreo limbă de pavian sau furnicar. Literele se răscoală: p se face b! Lui o i se umple,-ncet, pe coală, inima de roată goală, pînă nu mai este o, ci un negru ou. - Antene O-ului îi ies de-acu [Ö], sau doi ochi fără sprîncene ca-n aceste mici desene [ ], plus o coadă ca la Q. Cititor din orice parte, află că eu nù fur, nici mint, spunînd că orice carte, pînă-n zori, e-o furnicarte... Hai la groapa cu furnici! (F)rondel Lui Emil Brumaru ÃŽn căsuÈ›ele din cuburi locuite de păpuÈ™i, îs de toate, chiar È™i tuburi de neon, dar nu sînt uÈ™i, pentru că nu-s holțșuruburi È™i nici meÈ™teri lăcătuÈ™i în căsuÈ›ele din cuburi, locuite de păpuÈ™i. Noi, cu ele,-am bea prin cluburi, dacă È™i-ar ieÈ™i (dar nu-È™i!) din rigidele calupuri sau din, cel puÈ›in, mănuÈ™i, - în căsuÈ›ele din cuburi Crăciunul ÃŽndeobÈ™te, cădea tot în zile de lucru: nici un fulg nu cădea, nici un înger volucru nu foÈ™nea în azur, a pînzeturi străalbe; mai cu seamă, glazura È™i florile dalbe lipseau; cînd È™i cînd ploua friguros zile-ntregi, nopÈ›i la rînd, într-un neriguros peisagiu lichid... Se È™tia că-i Crăciunul, sub becul livid, cînd intra cu crăci, unul . sau altul, din curte furate, la ora stingerii, - scurte ca-n toate azilele; în nici un caz, după raÈ›ia de supă sau micul dejun: erau altele zilele-n cinstea căròra pe coaja de pîine se dădea cu magiun... FericiÈ›i cei ce mîine își au primul Crăciun! O cale-n dar Dac-am scri cu miez de pîine fără vină sau prihană, literele, pînă mîine, păsărilor le-ar fi hrană. Păsărilor, le-ar fi hrană litera din miez de pîine fără vină sau prihană, - dac-am scri de azi pe mîine. Dac-am scri de azi pe mîine, fără vină sau prihană, litera din miez de pîine le-ar fi păsărilor hrană. * Dac-am scri cu pietricele de culoare gri, ca scrumul, n-am citi decît în ele, care ne arată drumul. Scrisul nostru-ar fi chiar drumul însemnat cu pietricele de culoare gri, ca scrumul, - dacă n-ar fi ca, pe ele, de culoare gri ca scrumul, ploaia lungă să le spele, destrămîndu-ne tot drumul presărat cu pietricele. Șansoneta È™ansei Caută-È›i È™ansa, mătușă, cu ansa de cupru sau staniu (ce bîțîie straniu, pe axă, ca acul busolei); întreabă, 'nainte de-o treabă sau alta, zodiacul; apropie-È›i scopul cu horoscopul; încrede-te-n globul de sticlă È™i-n fusul maicii Omida, expert în adusul acasă,-n pofida a toate È™i-a toÈ›i, al domnilor soÈ›i . sau, numai, amanÈ›i... ÃŽncrede-te-n ansă È™i-n necromanÈ›i: cheam-o, în transă, pe Iulia Hasdeu È™i-ntreab-o pe unde întîrzie al tău È™i dacă se vede cu una, Ortansa, din RuÈ™ii-de-Vede?... ÃŽntreab-o (pe unde ce par anormale, de paranormale ce sînt) cînd È™i unde , - iar ea-È›i va răspunde îndată, cu ansa... Candid sau optimismul - Or, dacă n-ai fi fost surprins, de către taică-su,-n secunda cînd o pupai tot mai aprins pe domniÈ™oara Cunigunda (care-È›i va fi căzut cu tronc), drept care-avea să te alunge domnul baron Thunder-ten-tronck, altminteri neputînd ajunge la Lisabona, ca să cazi pe mîna Sfintei InchiziÈ›ii în care ai mai fi È™i azi, de n-ajungeai la iezuiÈ›ii din Paraguay (avînd să treci prin alte aventuri, pe urmă, pierzînd È™i ultimii berbeci din eldoradiana turmă, nu mai 'nainte să-È›i înfigi spada-n cumnatul nelegitim), - nu ai mînca, acum È™i-aici, în acest colÈ› de rai maritim, fistic È™i chitre dulci, la cina cutărui turc bătrîn... Căci toate se leagă într-un optim lanÈ› de-ocazii,-n lumea cît se poate de bună. Excelent bilanÈ›, dar hai să ne lucrăm grădina! Zăloagă Un măr amărui prin care lucarne deschid, ca-ntr-o carne de melc, - cărărui își fac, în amara lui inimă, viermii ce-adastă a iernii venire-n cămara aceasta, - cum carii o-adastă-ntr-o carte de care n-au parte decît anticarii, cu vechi untdelemn pătată, - din care se cerne, în zare, făină de lemn. Albă ca Zăpada & cei 7 pisici Albă ca Zăpada are 7 feluri de pisici, - de alt soi e fiecare, iar pisoii sînt pitici. Cea dintîi între princese e un siamez (dar n-am să vă spun exact prin ce se ilustrează acest neam). Un persan albastru,-a II-a (rasa i-o cunosc pe sfert) are botul ud ca roua fi'ndcă bea tot lapte fiert. Că-i mai albă ca zăpada, pe a III-a n-o prea rabd (dar pe Albă ca Zăpada nu o doare acest fapt). Păr electric are-a IV-a cînd o mîngîi în răspăr; botezată Cleopatra, . e-o regină,-ntr-adevăr. Maidaneză, cea de-a V-a nu dansează bolero, ci, pe seară, bate mingea cu motanul lui Perrault. Cu o blană ca mătasea, dar cu sufletul stingher, o jumate dintr-a VI-a e-a lui Erwin Schrödinger. (Pe cealaltă, dl Erwin a ucis-o în secret, căci stătuse prost cu nervii,-n pubertate, - pe cît cred.) Invizibilă, a VII-a are zgardă de lamé; trebuie să cadă noaptea ca să vezi ce neagră e. Mai fusese o a VIII-a, dar s-a otrăvit c-un măr... Cîrja Babei CloanÈ›a-i proptea, azi, a crengilor de măr! (bis ) Micul Puc Prîslea, cînd ninge, zice că "minge"; mingea, cînd ninge, se face puc; pucul nu sare, ci, doar, tresare, căci nu prea are,-n el, cauciuc, ci mai mult pîslă dusă de-o vîslă spre-o rimă-n îslă pe care n-am a dibui-o, pînă la zio, - încît adio vă spun, din geam. Meci Bulgării, cînd se bat îngeri cu zăpadă, nu-s nivali: n-ai putea, cu ei, să-nsîngeri faÈ›a nici unor rivali; îngerii experÈ›i în loburi tot mai largi, se bat, calin, doar cu paÈ™nicele globuri ale crengii de călin. . Eu, ce, silnic, filei scriu-i faÈ›a È™i-o mototolesc (cînd, de sînge, ca,-n sicriu-i strîmt, vampirul, mă golesc), eu mă bat cu cocoloaÈ™e de hîrtie È™i,-mprejur, văd omătul că se-ngroaÈ™e, semi-negru, semi-pur. Replay Pe-un picior de play, pe-o gură de Ray Charles, - Mioara (cum îi spun toÈ›i) ar face un vals molcom ca un blues, într-un microbuz vid: toÈ›i au coborît lîngă un urît zid; fuste È™i helănci au plecat; pe bănci nu-s decît genÈ›i È™i pungi; norii se văd, lungi, sus, pe un fond gris-fer; nu e nici È™ofer, - stau lîngă ea; ea e în mouton doré sau altă pielicea, pe sub care ea nu-i decît în furou; cere-i, prin vitrou, cui, să te-ajute (?!), cînd Mioarii-i dă prin gînd să faci cu ea un rock, cît maÈ™ina,-n loc, stă, - rock'n'roll sau blues pentru un auz fals, pe-un picior de play, pe-o gură de Ray Charles. Dolce Ronțăind alune, lunea, marÈ›i, lingînd un marÈ›ipan (care are moliciunea unei catifele panne ), uiÈ›i de vineri È™i de izul ei de vinete pané ... Dacă È›i s-ar cere-avizul despre ziua care-È›i e cea mai dragă, ai răspunde că nu-i vorba de o zi, ci de cîteva secunde cînd se poate-ntrauzi geamătul reginei-nopÈ›ii care năduÈ™eÈ™te-n cercuri de parfum, la miezul nopÈ›ii dintre joimîine È™i iericuri. Chassé croisé Peste blana ei, bălana oaie-È™i puse o pufoaică (de lupoaică) È™i se duse, foarte bravă,-n cea dumbravă-n care lupul, tenebrosul, este bosul fără scrupul, cel pe care oaia n-are să-l cunoască după piele, fi'ncă el e-n lînă bască, - lîna bască fi'nd o mască pentru-acesta ce, de-o vreme,-È™i dă, din vreme, la-ntors vesta... Rîsu-plînsu-i că nici dînsu nu-È™i cunoaÈ™te noua soră ce, de-o oră,-n codru, paÈ™te. Calendarul republican (Versiunea Fabre d'Églantine) Dragi membri È™i membre, încep cu ideea prelegerii mele: două rime cu-a treia sînt rime-ntre ele; exemplu: septembre, novembre, decembre. Dar, cu asta, adio, oricărui alt trio (sau doar rimei perechi ianuarie-februarie) în jalnica arie a lunilor vechi dintr-un vechi, vechi È™i calp, calendar în vers alb. Or, rima e prima ce impune,-n dezordinea lunilor, ordinea È™i disciplina... Dragi membri È™i membre, lunile anului republican (ce-ncepe în 22 ex-septembre) se termină-n -or, -aire, -al È™i -oz, rimînd, deci, de patru ori cîte trei, dar nu din instinct, ci conform planului clar È™i distinct al unui virtuoz al acestei idei cît se poate de noi, căreia el i-a fost faur, - deÈ›inător al MăceÈ™ei de Aur, actor, autor reputat de piese de teatru, fost deputat, decapitat prin verdictul din noaptea de 14-15 germinal, Anul II, altfel zis (horribile dictu!) 3-4 apri1ie 1794. Paleontologie Ce-È™i zic È™opîrlele, sorindu-se alene pe resturile templelor elene, cînd lin adie vîntul printre lauri? - "Vax! Noi i-am apucat pe dinozauri!" Ce-È™i zic lacertele, cu aer plic-tisit, într-un faimos arheologic sit cu fresce-n care tropăie centauri? - "Moft! Noi i-am apucat pe brontozauri!" "Rahat!" zic guÈ™terii verzi-vineÈ›i în paragina Casei Poporului, în timp ce graurii găinățează,-n jur, pătlagina: "Am fost cu-metri cu tiranozaurii!" Ce poÈ›i să-È›i zici, filozofînd în clarul lunii, cînd norii curg pe cer ca niÈ™te plauri, - decît că ceea ce e pentru unii odinioară, pentru alÈ›ii-i adineauri... Și aÈ™a mai aproape. Limba limba Maestrului Iordan Chimet ÃŽn limba de pantofi, nu poÈ›i vorbi, - afoni într-însa-s toÈ›i; într-a pantofului, la fel, nu se exprimă decît el. ÃŽn limba ceasului: tic-tac vorbeÈ™te inima,-n iatac, cînd ciocîrliile, în zori, îs luate drept privighetori. I-am È›ine clopotului hang în limba lui: balang-balang, dac-am avea auz ca-n Joc secund È™i-un alt soi de bojoc. Ci pentru a vorbi în limba vest-africană, zisă limba , ar trebui să fim pe coasta Sierrei Leone,-n seara asta; È™i să o fi deprins cu drag de la un om bătrîn, ce-n graiul acesta, inocent ca raiul, numeÈ™te-se kunit kumag. Mr. Clippit N-am agendă sau opis cu scoarÈ›e de rips, - un mic paper clips mi-e asistent office . La orice incipit de file sau de folder , trefilat (ca în Calder), apare È™i Clippit într-o margine-a filei, - care, cu unică rîvnă,-mi comunică maxima zilei: Cămășile în carouri È™i pantalonii dungaÈ›i rareori impun o modă . E-n ziua de 19 martie a. c. Mă uit la ceas, - e puÈ›in după 12. Mr. Clippit îmi cere să fac clic pe OK. Eu fac clic pe OK È™i îmbrac, în tăcere, ceea ce bănui că aÈ›i mai văzut (prin birouri, în tramvai, în metrouri, pe stadion, în bistrouri, pe ecran È™i-n tablouri): o cămașă-n carouri, pantalonii dungaÈ›i. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy